Philoxinophobia

You Never give up, You Never give in,
You Never forsake, You Never forgive,
Nowhere is where Never can breathe.

N-am mai folosit un reportofon
de mult pân’acu’şi tre’ să fiu
atent. Aşa. Merge. Mi se spune
să dorm. Mai mult: că o să ajung
ca o frunză. Sau să dorm mai mult
că o să ajung ca o frunză. Tre’să
4, 5 secunde aşa. Merge. Atent,
să caut în cioburile ultimei
oglinzi clipa goală unde’ar fi 

trebuit să aflu primul meu 

gând o amintire, memorie,
ceva. Acolo nimic, acum e
altfel, insuportabilă idee, am 

transferat 3 amintiri din 

cealaltă viaţă, voi verifica 

total credit la steluţă’n 

pizda mă-sii diez, la fel de 

mut pe cât am fost când am

înţeles ce nu poate salva 

zâmbetul. Nu mai simt gustul 

ploii acide, nici al cireşelor 

amare, multe nu mai simt, 

multe nu mai sunt, multe
nu mai pot. Nu mai pot dansa,
nu mai pot striga, nu mai pot
scrie, dansez, strig, scriu,
nu mai pot respira, respir, nu
mai pot fi, uite d’aia nu mai
pot eu! Cum ar fi să nu fie grav?
Nu îndrăznesc să mă întreb din
ce cauză nu îndrăznesc să mă
întreb din ce, de ce, de unde
o să mă muşc singur ca turbat,
de ce o să mă mângâi singur pe
coate după ce-o să-mi extirp
lent sfârcurile, de unde voi
lua şoapte de încurajare ce mă
vor lăsa la fel de indiferent
pe cât am fost când am înţeles
ce nu poate răscumpăra muţenia?
Nu îndrăznesc să îmbin atâta
furie cu atâta împăcare. Stop.

Dry Gin

(foggy morning day & sunny storming

way on that porch of my moisty death)

clip de 9 secunde cu un zâmbet cât îţi

ia să umpli sonda de 300 cu dry gin,

chiar atunci (inner-smile) îmi spuneam

"voi fi cel mai nou mono-bulgarocton"

iskra scânteia ca un indicativ sexual

neîngrădit temporal, dentiţii feroce

construind crestaje tribale, de sub

rânjet roib iskra scuipă gurii'mi limba

bulgară, în ochii'i străluciri mitralii de

vară, iskra sub mine o stâncă lucind

auriu sub pielea apei,  veliko târnovo 

locul unde am descoperit că zâmbetul

diurn poate fi un şiş sau abrevierea

camforată a bucuriei, ştiinţa nepăsării

faţă de ceea ce vine dincolo de bărbat

şi femeie acum, rit pulsatoriu într-un

neîndoielnic demaraj, nu mai contează

ca tacsu-mare e popă, derapăm doct

către şoapte şi gemete maculând teama

de trădare şi idea că nu orice degustare

de sâni e biunivoc împlinirea întregului,

savurăm plăcerea nebună a infantilului

chicotit post-ludic, moleşeala aceea de

după ne linge scurt, revenim ca absenţi

într-o iluzie de real aburind a renaştere,

abia reuşim, abia ne zărim albul ochilor

între cuvinte epuizate şi monosilabic ne

pare prea lung, mă'ntorc la mine, haide

să ne revedem pe terasă după câte un

duş rece iskra - chiar trebuie să scap de

feromonii ce mi s-au depus pe vârfurile

degetelor cu care te-am mângâiat, cu

care acum apăs pe FFW, RW, Play-Iskra.

DUE DID

by Xiron Xin Marian (FB Notes) 

Dislike This Like, Displace This Place, 

 Disrupt This Rapt, Make Way, Make 

 Way 4 Yourself, Get Out Of Your Own 

Shroud And Shout Out Your Self, Start 

Building Your Tree, Uprise Biting And 

Uncease Riding The Ride, Breathe 

And Become Embodied Poem Within 

The Poem I Did, Be Living Soul Of It, 

Your Hate Keep As An Armour Against 

Me, Be Proud, The Instant I'll Stop 

Writing This Is When I'll Vanish For 

You, That's When I'll Die And You'll 

Be All Free, I Died.

OP

deznăruitor tăcând,
uit a trăi în azi azi, azi
este unde, azi este când,
nu mai adun năimiri în
gânduri, nu mai sunt
vibraj pornit din ieri ieri,
azi este doar o urmă din
mâine mâine, azi este unde,
azi este când, tac, tac, tac,
văd şoapte când aud, când
aud cum tac, tac, tac, aud
gânduri când sunt, când sunt
mut, tac, tac, tac privirile
celorlalţi, când eu tac plecând.

“Să-ţi mai pun o întrebare
E aproape de culcare;
Unde dormi, aici, departe?
Intr-o pagină de carte?
S-ajungi virgulă târzie
Într-un op de poezie?”
- T.Arghezi

IC

la stara zagora nimic

şuntat sub salcîmi

doar praful de sub

tălpile noastre iertării

adunat într-un viu

microtumul, vis cu

ochii deschişi lipsit

de simbol şi ritm.

tu fără preget, eu

fără noi, asurziţi

de indignarea corbilor

ce vestesc furii asonante

în carnea gândului mort

viermii confirmă doar

haina ideii: e greu să

suporţi pulimea porumbeilor

veşnic senini. am să adorm.

Стара Загора

CLIP

voi fi doar amintire, când
voi fi surd înlăuntru'mi şi

voi fi uitat cum s'ascult.

voi veni să te mângâi când
voi fi doar amintire, când

voi fi surd înlăuntru'mi şi

voi fi uitat cum s'ascult.

cândva la vedere păstram

tot şi toate, Lisboa e locul

în care alene aş vrea să'mi

împrăştii şi trupul şi gama.

şi'Álvaro de Campos îmi ştie

clownii şi trama, în ploaie

glisând el să-mi disculpe

timpul şi zâmbetu'n Tejo.

aici ce-am fost nu contează, 

aici nu, aici pe dealu'Alfama'n

cafeneaua Se, toate umbrele

mele, să'ntrebe "Ce?" deja au

uitat. iar calul meu orb a spart

diorama. aici e demult.

[ altă noapte, toate cum le ştiai, altcum

nimic altcum n'ai cum ivi'n tine, doar un

punct de foc luminează în bezna din tine,

întâmpinare dorul, mistuitor. tot ce eşti

se resoarbe'n acel punct, apare un nod 

şi trecerea nopţii şi lumea se'ncheagă în

stare, se-amestecă tot 'napoi în tine şi 

totu'i parte din tine, nod nu evadare, nu

refugiu, întâmpinare. te primeşti odată 

cu lumea şi zgomotul ploii în geana de zi, 

amorţită laşi focul din punctul din mijloc de

tine să te'nvăluie, un clip în clipă, ars atât

de intim, miriadice siaje lichide crestare de

aer de cealaltă parte'a ferestrei pieziş ling

sticla, leneş sosind picăturile ploii, fruntea'ţi

aici înlăuntru'i lipită de geam, moi picăturile

se-adună'n obraji şi mângâie sticla, priveşti

înlăuntru'ţi şi'n palme căuş cumva zdrobeşti

cu sânii'ţi ţesătura tristeţii zâmbind năruitor. ]

The Stooges - Gimme Danger

Song: Gimme Danger

Band: The Stooges

Album: Raw Power

Genre: Proto-Punk

Year: 1973

Lyrics:

Gimme danger, little stranger 
And I'll feel you bleed 
Gimme danger, little stranger 
And I'll heal your disease 

There's nothing in my dreams 
Just some ugly memories 
Kiss me like the ocean breeze 

Well if you will be my lover 
I will shiver and sing 
But if you won't be my master 
I will do anything 

There's nothing left alive 
But some dark glassy eyes 
Raise my fears one more time 

Come on little danger, die a little stranger 
Swear you're gonna feel my hell 
Come on little stranger, die a little later 
Swear you're gonna feel my hell 
Swear you're gonna feel my hell 

Gimme danger 
Little stranger 
Gimme danger 
Little stranger 
Gimme danger 
Every day 
Can you feel it? 
Can you feel it? 
Can you feel it? 
I gotta feel it 
I gotta feel it 
I gotta feel it 
You gotta feel it, i gotta feel it 
I wanna feel it...

• 
  

  
  
  Songwriters: POP, IGGY/WILLIAMSON, JAMES

• Category

  Music

• License

  Standard YouTube License

Nevermind the Bollocks, Here's The Sex Pistols

Release: 27th October 1977

01. Holiday in The Sun 00:00
02. Bodies 03:18
03. No Feeling 06:20
04. Liar 09:08
05. God Save The Queen 11:47
06. Problems 15:05
07. Seventeen 19:15
08. Anarchy in The U.K. 21:16
09. Submission 24:47
10. Pretty Vacant 28:58
11. New York 32:13
12. E.M.I. (Unlimited Edition) 35:19

BAND:
Johnny Rotten (vocals)
Steve Jones (guitar)
Sid Vicious (bass)
Paul Cook (drums)
Glen Matlock (bass on track 08)

• Category

  Music

• License

  Standard YouTube License

DUS

astăzi este sărbătorit, maestrul
împlineşte o vârstă venerabilă
a primit o pijama înflorată şi largă
promite să n-o murdărească

- http://dannish.wordpress.com/2012/05/13/maestrul-senil/

acel, prelins

se prăbuşeşte'n uitare,

cu mirare învăţau căuta

în uitare, în uitare doar

căutau, ei, ele, nimic

unificator.

au găsit tot

ce-au găsit, dincolo

şi dincoace de tot şi

toate, căutarea o stare

comună, nu, nu erau un

grup, nu erau părţile

unei agitaţii fără trup,

nu, nu aveau culoarea unei

nelinişti agitându-i comun

lăsându-i  otova agitaţi fără

stare, erau  doar ameţiţi

de'aidoma'zbucium neştiind

cine ce cum îi mână'n

înserare-n mijlocul sferei

de ceaţă, vag luminată de

ochii lor hartă neclară

lumii zăcând într-o

rână.

A While Ago

Trickster & Trickster

Tawiscara as Trickster over Ioskeha as Trickster

Tawiscara

Twin brother of Ioskeha. 

Known as 

Tawiskara,Tawiscana, Tawiskala,

Tehotennhiaron, Dark One, The Dark One

Tawiscara is an evil spirit of the North American Huron Indians. Grandson of the moon and  son of Wind-Ruler and Breath-of-Wind fought with Ioskeha his twin brother while still in their mother’s womb and she died when they were born. From then on they fought for supremacy and eventually Ioskeha prevailed, becoming the supreme god of the Iroquois while Tawiscara was banished to the underworld. 

Twinship in Native American Mythology. 

The role of twinship in Native American mythology is complex. Some pairs of twins combine heroism with the mischievous behavior of tricksters. Occasionally, twins represent opposing forces of good and evil. The Huron people of northeastern North America tell of Ioskeha and Tawiskara, twins who dueled to rule the world. The evil Tawiskara, who fought his way out of the womb, used a twig as his weapon against his brother, while Ioskeha used the horn of a stag. Ioskeha, a positive creative force, won the conflict.

The Raven Trickster

In mythology, and in the study of folklore and religion, a trickster is a god, goddess, spirit, man, woman, or anthropomorphic animal who plays tricks or otherwise disobeys normal rules and conventional behavior. The trickster deity breaks the rules of the gods or nature, sometimes maliciously (for example, Loki) but usually with ultimately positive effects (though the trickster’s initial intentions may have been either positive or negative). Often, the bending/breaking of rules takes the form of tricks (e.g. Eris) or thievery. Tricksters can be cunning or foolish or both; they are often funny even when considered sacred or performing important cultural tasks. An example of this is the sacred Iktomi, whose role is to play tricks and games and by doing so raises awareness and acts as an equalizer.

In many cultures, (as may be seen in Greek, Norse, or Slavic folktales, along with Native American/First Nations lore), the trickster and the culture hero are often combined. To illustrate: Prometheus, in Greek mythology, stole fire from the gods to give to humans. He is more of a culture hero than a trickster. In many Native American and First Nations mythologies, the coyote (Southwestern United States) or raven (Pacific Northwest, coastal British Columbia, Alaska and Russian Far East) stole fire from the gods (stars, moon, and/or sun) and are more tricksters than culture heroes. This is primarily because of other stories involving these spirits: Prometheus was a Titan, whereas the Coyote spirit and Raven spirit are usually seen as jokesters and pranksters. Examples of Tricksters in the world mythologies are given by Hansen (2001), who lists Mercurius in Roman mythology, Hermes in Greek mythology, Eshu in Yoruba mythology and Wakdjunga in Winnebago mythology as examples of the Trickster archetype. Hansen makes the observation that the Trickster is nearly always a male figure.

Frequently the Trickster figure exhibits gender and form variability, changing gender roles and even occasionally engaging in same-sex practices. Such figures appear in Native American and First Nations mythologies, where they are said to have a two-spirit nature. Loki, the Norse trickster, also exhibits gender variability, in one case even becoming pregnant. He shares the ability to change genders withOdin, the chief Norse deity who also possesses many characteristics of the Trickster. In the case of Loki‘s pregnancy, he was forced by the Gods to stop a giant from erecting a wall for them before 7 days passed; he solved the problem by transforming into a mare and drawing the giant’s magical horse away from its work. He returned some time later with a child he had given birth to—the eight-legged horse Sleipnir, who served as Odin’s steed.

In some cultures, there are dualistic myths, featuring two demiurges creating the world, or two culture heroes arranging the world — in a complementary manner. Dualistic cosmologies are present in all inhabited continents and show great diversity: they may feature culture heroes, but also demiurges (exemplifying a dualistic creation myth in the latter case), or other beings; the two heroes may compete or collaborate; they may be conceived as neutral or contrasted as good versus evil; be of the same importance or distinguished as powerful versus weak; be brothers (even twins) or be not relatives at all.

The Coyote Trickster

Also, Wisakedjak ( Wìsakedjàk in Algonquin, Wīhsakecāhkw in Cree and Wiisagejaak in Oji-cree ) is the Crane Manitou. Found in northern Algonquian mythology, similar to the trickster god Nanabozho in Ojibwaaadizookaanan (sacred stories) and Inktonme in Assiniboine myth. He is generally portrayed as being responsible for a great flood which destroyed the world originally made by the Creator, as well as the one who created the current world with magic, either on his own or with powers given to him by the Creator for that specific purpose. His name is subject to many variant spellings, including Wisagatcak, Wissaketchak, Weesack-kachack, Wis-kay-tchach,Woesack-ootchacht, and undoubtedly others. It was some times anglicized as Whiskey Jack, which became an alternate name for the Gray Jay.