"Înjunghiaţi în spate, te întrebi, mă întrebi, ceva interzis se face cunoscut sau totul e în pălărie ori în buzunare şi vedem doar snap-ul? cumva contrar aparenţelor totul se lucrează pe ascuns şi aripile fluturilor par coji de seminţe când se aprinde câte o lumină? deschizi invers o umbrelă doar ca să laşi să se adune praful în inutilul ei concav, renunţi la convenienţa răbdării şi înfigi vârful în asfalt. În acel punct, fiecare idee îşi pierde totul degeaba, genitivul saxon şi dativul etic, promisiunile sadice şi ocluziunea, acest entuziasm, grupul, căldura … nu mai rabzi, renunţi şi îmi spui: acest dans e cretin, nu mai putem vedea dincolo de volutele lui, să ne Oprim! Cui îi trebuie o minune la câteva zile?!? Să nu mai mergem la alimentară, să nu mai cumpărăm oase de porc, să nu mai mergem la poştă, să nu mai luăm timbre, să nu mai mergem la agenţiile de voiaj, să nu ne mai luăm din timp totul pe degeaba, să uităm anii de glorie, să reînvăţăm să."
Dupa ce am citit a inceput sa fiarba si iar sa fiarba ...SANGELE. INTREBARE.
Cum ti-ai irosit spiritul, pentru a scrie unui animal, care vomita cica poerezie si respira din cornul diavolului?
"SÂNGELE" este O certă "ÎNTREBARE" căreia răspunsuri caută deopotivă roca şi floarea, nisipul şi pasărea, animalul şi omul, cornul şi gheara, colţul şi curba, zacerea şi zbaterea ... în ideea că pentru anumite fiinţări chir şi vomismentul pare demn de a fi considerat respirare. Nu-i bai aşadar: scrierea nu-i irosire ci apnee, spiritul nu-i respiraţie ci tensionare de vid.
why da heck should i ever care 'bout such what-ever-whom-ever-else's life'n poetry? im just using it as a lab-virus-culture-aquired-clearance for my own versic reverted insertion. 'at's'all.
Bucuresti, Babadag, Bahia-Blanca, Beirut,Bruxelles, Brighton, Brisbane, Elsewhere, Romania
I'm the Chaos Troll - Trollio Malvolio!!!
I'm A Failed Unlearner Trading For Free Whispered Words,
Void Strings , Creative Chaos, Onirical Sex.
(all of it must be forgotten in order to be understood)
Find Me Search Me Guess Me Elude Me Forget Me.
Cronică de carte
-
*Laurenţiu Belizan și suprarealismul contemporan în volumul „selfie cu
Dumnezeu”*
La un an de la apariția la editura Humanitas, a volumului
„Pereid...
him
-
*۩*
*" Wanderluster "*
*۞*
*ΆΝΆΒΆΣΪΣ ΞΪΡΩΝ ΜΆΪΈΎΘΩΪ **ΚΆΩΣΪ*
*۩*
*Așa am spus - că îl pot numi doar Ducaci Dement.*
*Da - și!?! Ce-i cu asta?!? Ce ...
Avatar
-
Într-un parc din București, după lăsarea întunericului, locuitorii își
împrumută identitatea unor entități ce ne vor rămâne necunoscute
video: Mugur Grosu...
punctul luminos
-
ce este cartea pentru un autor dacă nu o suprafață a reflexiei, un aparat
lingvistic care, între vorbele pe care ni le auzim de la ceilalți,
generează păr...
Religia ca element de influențare a toleranței
-
Încă din cele mai vechi timpuri omul a simțit nevoia de apartenență. Fie
că această apartenență ținea de un grup, o țară sau o comunitate
religioasă, indi...
aici e ţara pune-o în buzunar e a ta
-
aici am stat şi am privit peste umăr copilăria cu pâine pe cartelă
adolescenţa cu sarafan cordeluţă albă şi moartea lui Lie tinereţea mea
dintâi urlând pe ...
"Înjunghiaţi în spate, te întrebi, mă întrebi, ceva
RăspundețiȘtergereinterzis se face cunoscut sau totul e în pălărie
ori în buzunare şi vedem doar snap-ul? cumva
contrar aparenţelor totul se lucrează pe ascuns
şi aripile fluturilor par coji de seminţe când se
aprinde câte o lumină? deschizi invers o umbrelă
doar ca să laşi să se adune praful în inutilul ei
concav, renunţi la convenienţa răbdării şi înfigi
vârful în asfalt. În acel punct, fiecare idee îşi
pierde totul degeaba, genitivul saxon şi dativul
etic, promisiunile sadice şi ocluziunea, acest
entuziasm, grupul, căldura … nu mai rabzi,
renunţi şi îmi spui: acest dans e cretin, nu
mai putem vedea dincolo de volutele lui, să
ne Oprim! Cui îi trebuie o minune la câteva
zile?!? Să nu mai mergem la alimentară, să
nu mai cumpărăm oase de porc, să nu mai
mergem la poştă, să nu mai luăm timbre,
să nu mai mergem la agenţiile de voiaj,
să nu ne mai luăm din timp totul pe
degeaba, să uităm anii de glorie,
să reînvăţăm să."
Dupa ce am citit a inceput sa fiarba si iar sa fiarba ...SANGELE.
INTREBARE.
Cum ti-ai irosit spiritul, pentru a scrie unui animal, care vomita cica poerezie si respira din cornul diavolului?
"SÂNGELE" este O certă "ÎNTREBARE" căreia răspunsuri caută deopotivă roca şi floarea, nisipul şi pasărea, animalul şi omul, cornul şi gheara, colţul şi curba, zacerea şi zbaterea ... în ideea că pentru anumite fiinţări chir şi vomismentul pare demn de a fi considerat respirare. Nu-i bai aşadar: scrierea nu-i irosire ci apnee, spiritul nu-i respiraţie ci tensionare de vid.
RăspundețiȘtergere"cei place si lui" ?!? :)))
RăspundețiȘtergereimpredictibile sensu ludens :D
sa inteleg ca totul e stop pe cord in asteptarea malahiei, mih(utz)ice?
RăspundețiȘtergerewhy da heck should i ever care 'bout such what-ever-whom-ever-else's life'n poetry? im just using it as a lab-virus-culture-aquired-clearance for my own versic reverted insertion. 'at's'all.
RăspundețiȘtergerebtw - poeshia nu-i un parametru farmacocinetic
RăspundețiȘtergerepentru mICUTZ popocinticus, bisexualocinetic e parametru poetic
Ștergere